Dicționar termeni

Acces la rețeaua electrică de interes public– ansamblu de reguli prin care un terț își exercită dreptul de a se racorda și de a folosi, în condițiile legii, rețelele electrice de transport și distribuție;
Amonte, aval – noțiuni asociate sensului de parcurgere a instalațiilor dispre instalațiile utilizatorului spre instalațiile operatorului de rețea, respectiv dinspre instalațiile operatorului de rețea spre instalațiile utilizatorului;
Autoritate competentă (ANRE)-Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
Aviz tehnic de racordare – aviz care se emite de către operatorul de rețea la cererea unui consumator, care conține condițiile tehnico-economice de racordare la rețea a unui loc de consum si/ sau de producere.

Cale de alimentare– totalitatea instalaţiilor situate între punctul de racordare la reţeaua distribuitorului şi punctul de delimitare dintre distribuitor şi consumator.

Calitate a energiei electrice– totalitatea caracteristicilor energiei electrice referitoare la frecvenţa tensiunii, amplitudinea şi variaţia tensiunii, goluri de tensiune, nesimetria tensiunii pe cele trei faze, flicker, armonici şi interarmonici, supratensiuni temporare şi tranzitorii.

Calitate comercială a furnizării– însuşire asociată relaţiilor care se stabilesc între un furnizor şi clienţii săi în legătură cu pachetul de servicii aferent furnizării.

Certificat de racordare– document emis de către operatorul de reţea în vederea punerii sub tensiune a instalaţiilor electrice de la locul de consum şi/sau de producere şi a utilizării reţelei, care certifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute în avizul tehnic de racordare valabil; nu pot exista simultan, pentru acelaşi loc de consum şi/sau de producere, două sau mai multe certificate de racordare valabile;

Client– clientul angro sau final de energie electrică.

Client angro – persoană fizică sau juridică care cumpără energie electrică în vederea revânzării în interiorul sau în exteriorul sistemului în cadrul căruia este stabilită

Client casnic – clientul care cumpără energie electrică pentru propriul consum casnic, excluzând consumul pentru activități comerciale sau profesionale;

Client eligibil – clientul care este liber să își aleagă furnizorul  de emergie electrică de la care cumpără energia electrică;

Client final– orice persoană fizică sau juridică care cumpără energie electrică pentru consumul propriu;

Client noncasnic – orice persoană fizică sau juridică care cumpără energie electrică ce nu este pentru propriul consum casnic; această categorie include și producători de energie electrică, operatori de rețea și clienți angro;

Client vulnerabil– clientul final aparținând unei categorii de clienți casnici care, din motive de sănătate, vârstă sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială și care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecție socială, inclusiv de natură financiară. Măsurile de protecție socială, precum și criteriile de încadrare în această categorie, se stabilesc prin acte normative.

Compensaţie– sumă de bani pe care furnizorul o plăteşte consumatorului în cazul în care nivelul garantat al unui indicator de performanţă nu este atins.

 

Consumatori foarte mari – consumatori cu puterea aprobată mai mare de 1 MVA.

Consumatori mari – consumatori cu puterea aprobată cuprinsă între 100 kVA şi 1 MVA inclusiv.

Consumatori mici – consumatori cu puterea aprobată mai mica sau egala cu 100 kVA.

Continuitate în alimentarea cu energie electrică – caracteristică a alimentării cu energie electrică ce se referă la durata şi frecvenţa întreruperilor în livrarea energiei electrice.

Contract de furnizare – document elaborat de comun acord intre părţile contractante, care stabileşte condiţiile pentru relaţiile comerciale dintre furnizorul de energie electrică şi consumator, respectând contractul cadru de furnizare.

Convenţie de consum – document semnat între furnizor şi consumator, în cazul în care citirile grupurilor de măsurare se fac la intervale mai mari decât perioadele de facturare, prin care părţile acceptă facturarea lunară corespunzător unor cantităţi de energie estimate de comun acord, cu regularizarea plăţilor după fiecare citire.

Convenţie de exploatare – act juridic, încheiat între operatorul de reţea şi un consumator, prin care se precizează aspecte legate de delimitarea instalaţiilor, realizarea conducerii operative prin dispecer, condiţii de exploatare şi întreţinere reciprocă a instalaţiilor, reglajul protecţiilor, executarea manevrelor, intervenţii în caz de incidente etc.

Data intrării în vigoare a contractului– data menţionată în contract de la care acesta îşi produce efectele.

Data semnării contractului – data la care se întruneşte acordul de voinţă al părţilor privind încheierea contractului, acord exprimat prin semnarea acestuia de către părţile contractante.

Date de masurare – informații cu privire la energia electrică tranzitată prin punctul de măsurare care cuprind date de decontare: date necesare pentru facturare (indexuri de energie, indexuri diferențiate pe structuri tarifare, inclusiv cele memorate la intervale de timp egale și sincronizate cu ceasul de timp real, puterea activă maximă de lungă durată pentru fiecare sfert de oră bloc, ceas de timp real, curbe de sarcină de indexuri, tentativă de fraudă etc), mărimi de instrumentație (mărimi instantanee – putere electrică activă/ reactivă, tensiunea, curentul, frecvența rețelei), date de stare (informații cu privire la evenimente și mărimi de stare, ca exemplu: stare.

Etichetarea energiei electrice – totalitatea acţiunilor desfăşurate de către un furnizor de energie electrică în vederea informării clienţilor săi existenţi sau potenţiali, în mod transparent, asupra contribuţiei fiecărei surse de energie primară la producerea energiei electrice furnizate, precum şi a impactului asupra mediului înconjurător, în conformitate cu procedurile aprobate de autoritatea competentă.

Facturarea energiei electrice – ansamblul de activități constând în preluarea și validarea datelor de consum, determinarea valorii facturii, întocmirea și emiterea facturilor, transmiterea facturilor și soluționarea contestațiilor privind facturile;
Factor de putere utilizat la facturarea energiei electrice– raportul dintre energia electrică activă şi energia electrică aparentă tranzitate printr-un punct de măsurare într-un anumit interval de timp.

Furnizor actual– furnizorul care prestează serviciul de furnizare a energiei electrice până la data finalizării procesului de schimbare a furnizorului, dată de la care începe derularea unui nou contract.

Furnizor de ultimă instanţă– furnizorul desemnat de autoritatea competentă pentru a presta serviciul universal de furnizare în condiţii specifice reglementate

Furnizor nou – furnizorul care va presta serviciul de furnizare a energiei electrice pentru consumator, pe baza unui nou contract de furnizare a cărui derulare începe de la data finalizării procesului de schimbare a furnizorului, dată menţionată în contract.

Grup de măsurare a energiei electrice – ansamblu format din transformatoarele de măsurare şi contorul de energie electrică precum şi toate elementele intermediare care constituie circuitele de măsurare ale energiei electrice, inclusiv elementele de securizare.

Indicator de performanţă– expresia cantitativă a gradului în care este satisfăcută o anumită necesitate a consumatorului referitoare la calitatea serviciului de furnizare a energiei electrice;

Indicator de performanţă garantat– indicator de performanţă pentru care reglementările impun un nivel, care trebuie să fie respectat pentru fiecare caz în parte.

Indicator de performanţă general– indicator de performanţă care se referă la o componentă a calităţii serviciului de furnizare, ca valoare generală, la nivelul tuturor clienţilor sau al unei anumite categorii a acestora.

Indicator statistic– mărime care cuprinde o informaţie cantitativă referitoare la o anumită componentă a activităţii furnizorului, fără să constituie un criteriu de evaluare a calităţii serviciului prestat.

Instalaţie de alimentare (branşament la joasă tensiune şi racord la medie şi inaltă tensiune)– instalaţia electrică prin care se face legătura dintre reţeaua furnizorului, în punctul de racordare şi instalaţia consumatorului, în punctul de delimitare.

Instalaţie de utilizare– ansamblul instalaţiilor electrice aparţinând consumatorului, situate în aval de punctul de delimitare.

Interval alunecator– interval bază de timp, care permite contorului baleierea intervalului de măsurare setat (orice număr întreg de minute între 1 si 60), în vederea înregistrării puterii medii absorbite de un consumator în perioada de referinţă programată.

Interval de citire– interval de timp între două citiri consecutive ale indicaţiilor grupului de măsurare pentru determinarea consumului de energie electrică corespunzător acelui interval.

Interval de decontare– intervalul de timp pentru care se realizează în piaţa angro de energie electrică balanţa de energie şi se stabilesc cantităţile de energie tranzacţionate de participanţii la piaţă. De regulă intervalul de decontare este ora.

Interval de facturare – intervalul de timp pentru care se emite factura, pe baza energiei electrice furnizate în intervalul de timp respectiv și, după caz, pe baza altor mărimi utilizate la facturare, conform reglementărilor specifice.

Interval fix– interval de 15 minute care începe la oră fixă, la o oră şi 15 minute, la o oră şi 30 minute sau la o oră şi 45 minute, în care se înregistrează puterea medie absorbită de consumator.

Întrerupere în alimentarea cu energie electrică – situaţia în care tensiunea efectivă în punctul de delimitare devine mai mică decât 1% din tensiunea nominală a reţelei în punctul respectiv.

Loc de consum – incinta sau zona în care se consumă, printr-o singură instalaţie de utilizare, energia electrică furnizată prin una sau mai multe instalaţii de racordare. Un consumator poate avea mai multe locuri de consum, după caz, în incinte sau în zone diferite sau în aceeaşi incintă sau zonă.

Mari consumatori– consumatorii industriali şi similari cu puteri contractate mai mari de 100kW, pe loc de consum.

Mărimi de facturare (energie activă, energie reactivă, putere activă, abonament)– parametri ai consumului de energie electrică, care se determină în funcţie de datele citite pe echipamentele de măsurare, de tipul de tarif, de cantităţile contractate, de caracteristici ale locului de consum şi de particularităţi ale perioadei de facturare şi cărora li se aplică preţurile prevăzute de tarif , în condiţiile de calcul specificate de prezenta procedură.

Mici consumatori – consumatorii industriali şi similari cu puteri contractate de 100kW sau mai mici, pe loc de consum.

Normativ de deconectari manuale (normativ DM)– document emis de operatorii de retea, care cuprinde consumatorii grupati pe transe de deconectare si puterile deconectate si se aplica in situatii exceptionale aparute in functionarea SEN, situatii care necesita reducerea consumului de energie electrica pe zone de retea sau la nivelul SEN.

Normativ de limitări – document emis de operatorii de reţea care cuprinde consumatorii grupaţi pe tranşe de limitare şi valorile reducerilor de puteri ale acestor consumatori şi se aplică în cazul penuriei nationale de combustibil sau în alte situaţii excepţionale caracterizate prin deficite de putere/ energie electrică în SEN.

Oferta-tip– oferta de preţ şi calitate pe care o asigură un furnizor de ultimă opţiune.

Operator de distribuţie (OD)– persoana juridică, titulară a unei licenţe de distribuţie, care deţine, exploatează, întreţine modernizează si dezvoltă o reţea electrica de distribuţie (similar, distribuitor).

Operator de măsurare– operator economic (operatorul de transsport și de sistem, operatorul de distribuție, producătorul) care deține sub orice titlu, administrează şi operează un sistem de măsurare a energiei electrice și care gestionează baza de date de măsurare a acestuia, în condițiile legii.

Operator de reţea (OR)– operatorul de transport şi de sistem sau, după caz, operatorul de distribuţie sau persoana juridică ce exploatează reţeaua electrică de interes public la care sunt racordate instalaţiile electrice ale locului de consum pentru care consumatorul solicită schimbarea furnizorului.

Operator de transport şi de sistem (OTS) – persoana juridică titulară de licenţă pentru transportul energiei electrice şi servicii de sistem.

Ore de gol de sarcină ale SEN – ore ale zilei în care se realizează, pe ansamblul SEN, cele mai mici valori ale consumului de energie electrică.

Ore de vârf de sarcină ale SEN – orele de dimineaţă şi seară aprobate, când se realizează vârfuri de consum de energie electrică, în SEN.

Ore normale ale SEN – orele zilei situate în afara orelor de vârf de sarcină şi de gol de sarcină, ale SEN.

Parte responsabilă cu echilibrarea (PRE)– titular de licenţă care a fost înregistrat de operatorul de transport şi de sistem ca parte responsabilă cu echilibrarea, conform prevederilor codului comercial al pieţei angro de energie electrică în vigoare.

Penalitate– procent din valoarea facturii cu care se majorează suma iniţială ca urmare a întârzierii la plată peste un anumit termen prevăzut în contractul de furnizare energie electrică, în condiţiile legii.

Piaţa agro de energie electrică– cadru organizat de tranzacționare a energiei electrice și a serviciilor asociate la care participă producătorii de energie electrică, operatorul de transport și de sistem, operatorii de distribuție, operatorul piței de energie electrică și clienții angro.

Piaţa cu amănuntul de energie electrică– cadrul organizat în care energia electrică este cumpărată de clienții finali, în vederea satisfacerii consumului propriu, de la furnizori sau producători.

Piaţa de energie electrică– cadrul de organizare în care se tranzacționează energia electrică și serviciile asociate

Preţ– valoare, diferenţiată pe tipuri de tarife si niveluri de tensiune, pentru unitatea de măsură a cantităţii de energie electrică activă şi reactivă, a puterii active contractate şi/sau măsurate şi a abonamentului, reglementată de autoritatea competentă în domeniu, pentru energia electrică livrată consumatorilor captivi.

Preţ mediu de revenire– preţul mediu obţinut în urma aplicării unui tarif sau a unui pachet de tarife.

Preţ zilnic pentru putere– preţul rezultat prin împărţirea preţului anual pentru putere la numărul de zile din anul calendaristic respectiv.

Profil de consum– algoritm pentru repartizarea orară, pe baza unui model matematic, a consumului de energie electrică înregistrat lunar prin punctele de măsurare la care, conform reglementărilor, nu este obligatorie montarea unui contor cu înregistrare orară a consumului. Profilele de consum se stabilesc de operatorul de distribuţie cu aprobarea anre şi pot fi diferenţiate pe tipuri de consumatori. Profilele de consum pentru un anumit tip de consumatori sunt unice pe teritoriul operatorului de distribuţie respectiv.

Punct de delimitare– loc în care instalaţiile utilizatorului se delimitează ca proprietate de instalaţiile operatorului de reţea.

Punct de măsurare a energiei electrice– locul din cadrul rețelei electrice în care se conectează transformatoarele de măsurare sau grupul de măsurare/ subsistemul de măsurare locală.

Putere aprobată– puterea maximă simultană ce poate fi evacuată/absorbită în/din rețea la un loc de producere și/sau precizată în avizul tehnic de racordare/ certificatul de racordare.

Putere în restul orelor– cea mai mare putere medie cu durata de înregistrare pe 15 minute consecutiv absorbită de consumator in afara orelor de vârf ale SEN, pentru un loc de consum.

Putere la orele de vârf ale SEN – cea mai mare putere medie cu durata de înregistrare pe 15 minute consecutiv absorbită de consumator la orele de vârf ale SEN, pentru un loc de consum.

Putere maximă contractată – cea mai mare putere medie cu înregistrare la interval de 15 minute consecutive, prevăzută în contractul de furnizare a energiei electrice, pe care consumatorul are dreptul să o absoarbă in perioada de consum, pentru un loc de consum sau cale de alimentare, după caz.

Putere medie – raport între energia electrica contractată/ absorbită într-un anumit interval de timp şi durata respectivului interval.

Putere minima tehnologică – cea mai mică putere necesară unui consumator pentru menţinerea în funcţiune, in condiţii de siguranţă, numai a acelor echipamente şi instalaţii impuse de procesul tehnologic, pentru a evita pierderi de producţie prin deteriorare.

Putere minimă de avarie– puterea strict necesară consumatorului pentru menţinerea in funcţiune a agregatelor care condiţionează securitatea instalaţiilor şi a personalului.

Receptoare electrocasnice– totalitatea receptoarelor electrice de larg consum, destinate uzului consumatorilor casnici (nu sunt destinate realizării de activităţi industriale sau agricole) şi care sunt alimentate cu energie electrică la tensiunea de 230 sau 400V.

Regim de limitare– situaţie in care este necesară reducerea puterii electrice absorbite de consumatori cu asigurarea puterii minime tehnologice, în vederea menţinerii în limite normale a parametrilor de funcţionare a SEN.

Regularizare a plăţilor – determinarea sumelor de bani de plătit/ restituit pentru energia electrică consumată pe o anumită perioadă, ţinând cont de consumul real rezultat din citirile contoarelor şi de plăţile anterioare.

Rețea electrică – ansambulu de linii, inclusiv elementele de susținere și de protecție a acestora, stațiile electrice și alte echipamente electroenergetice conectate între ele prin care se transmite energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la un utilizator; rețeaua electrică poate fi rețea de transport sau rețea de distribuție.
Rețea electrică de distribuție – rețeaua electrică cu tensiunea de linie nominală până la 110 kV inclusiv;
Rețea electrică de interes public – rețeaua electrică lacare racordați cel puțin doi utilizatori;
Rețea electrică de transport – rețeaua electrică de interes național și strategic cu  tensiunea de linie nominală mai mare 110 kV;

Schimbarea furnizorului– acţiunea prin care, pe parcursul derulării unui contract, consumatorul decide, prin opţiune liber exprimată, să înceteze raportul contractual cu furnizorul actual şi să încheie contract de furnizare cu un alt furnizor.

Serviciu de distribuție – serviciul asigurat de operatorul de distribuție care constă în asigurarea transmiterii, în condiții de eficiență și siguranță, a energiei electrice între două sau mai multe puncte ale rețelei de distribuție, cu respectarea standardelor de performanță în vigoare;
Serviciu de transport – serviciul asigurat de operatorul de transport și de sistem care constă în asigurarea transmiterii, în condiții de eficiență și siguranță, a energiei electrice între două sau mai multe puncte ale rețelei de transport, cu respectarea standardelor de performanță în vigoare

Serviciu universal– serviciu de furnizare a energiei electrice garantat clienților casnici și clienților noncasnici cu un număr de salariați mai mic de 50 și o cifră de afaceri anuală sau o valoare totală a activelor din bilanțul contabil conform raportărilor fiscale anuale care nu depășește 10 milioane de euro, la un nivel de calitate și la prețuri rezonabile, transparente, ușor comparabile și nediscriminatorii.

Sfert de oră alunecător– interval de 15 minute, care începe la fiecare minut din oră.

Sistem de facturare in pauşal– metoda de stabilire a consumului de energie electrică în funcţie de puterea instalată şi de numărul orelor de utilizare, pe tipuri de receptoare electrice.

Sistem de măsurare a energiei electrice– ansamblu de echipamente prin care se asigură activitatea de măsurare a energiei electrice format din: grupurile de măsurare, sistemul de gestionare a valorilor măsurate şi, dacă este cazul, sistemul de teletransmisie.

Sistem de măsurare inteligentă a energiei electrice- sistem de măsurare a energiei electrice care permite ransmiterea bidirecțională securizată a datelor de măsurare, în conformitate cu reglementările în vigoare;

Sistemul electroenergetic national (SEN)– sistemul electroenergetic situat pe teritoriul national. SEN constituie infrastructura de baza utilizata in comun de participantii la piata de energie electrica.

Situaţie de avarie in SEN– situaţie in care, datorita avarierii unor instalaţii şi agregate energetice sau întreruperii intempestive a importului de energie electrică, nu se mai pot menţine parametrii principali în limitele normale de funcţionare a SEN.

Staţie de primire– prima staţie situată pe amplasamentul sau în vecinătatea amplasamentului unui consumator, care poate fi staţie electrică de transformare sau de conexiuni, post de transformare sau tablou de distribuţie şi care îndeplineşte simultan urmatoarele conditii: se află pe traseul reţelelor electrice de legatură dintre distribuitor/furnizor şi consumator; prin intermediul său se realizează nemijlocit alimentarea cu energie electrică a consumatorului; tensiunea primară sau tensiunea secundară a staţiei este egală cu cea mai mare tensiune din instalaţia de utilizare a consumatorului.

Subconsumator– persoană fizică sau juridică ale cărei instalaţii electrice de utilizare sunt racordate în aval de punctul de măsurare al consumatorului.

Sursă de intervenţie– sursă de energie electrică de rezervă, aparţinând consumatorului, care în cazul întreruperii furnizării energiei electrice din SEN asigură alimentarea neîntreruptă sau realimentarea unui grup restrâns de receptoare, în scopul opririi în siguranţă a activităţii şi/ sau evitării unor efecte economice şi sociale deosebite (explozii, incendii, distrugeri de utilaje, accidente cu victime umane, poluarea mediului etc.).

Sursă proprie de energie electrică – instalaţie pentru producerea de energie electrică aparţinând consumatorului.

Tarif– ansamblu de preţuri (denumite componente ale tarifului), structurate pe niveluri de tensiune si tipuri de consumatori, care, prin aplicare la un set de mărimi de facturare, determină formula de facturare.

Tarifarea energiei electrice – activitatea de stabilire a tipului de tarif şi de calcul al mărimilor de facturare, în vederea emiterii facturii de energie electrică.